Mestecanisul_Reci_1

Mestecănişul de la Reci

Rezervaţie floristică cu o suprafaţă de cca. 34 ha situată în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, reprezentată de un complex de mlaştini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt: mesteacănul pitic (Betula nana), feriga (Drzopteris cristata), angelica sălbatică (Angelica palustris).

Acces: DN11 – de la Predeal 60 km

sf_ana_61537800

Lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana este cea mai splendidă comoară naturală a Ţinutului Secuiesc, fiind unicul lac vulcanic din Europa Centrală şi de Est, format pe fundul craterului sudic al masivului Ciomatu. Spre nord, aproape de lac, în celălalt crater se află Tinovul Mohoş, o rezervaţie naturală care adăposteşte plante rare şi unice, relicte glaciare. Cele două cratere sunt incluse în aria protejată Natura 2000 „ROSCI0248 Lacul Sfânta-Ana – Tinovul Mohoş”. Se află la o altitudine de 950 metrii deasupra nivelului mării.
Lacul cu o formă de paletă de pictor are o suprafață de 19,3 de hectare, o circumferinţă de 1617 metri și o adâncime generală de 4 metri. Lacul nu are izvor, apa lacului este acumulată din precipitaţii, în special zăpezile munților dimprejur care se topesc primăvara. Lacul este separat de Tinovul Mohos, mlaştina de turbă doar de o coamă îngustă. Fauna și flora lacului este săracă din cauza lipsei de nutrienţi. Pe malul de nord, nord-vest lacul a început să se umple, fundul lacului este acoperic de un strat gros de nămol. Lângă lac se află capela Sfânta Ana unde în fiecare un pelerinaj este organizat pe ziua Sfântei Ana cu participarea a mii de Catolici religioși.

castelul-lazar

Castelul Lázár Lăzarea

Este aşezată la 6 km nord de Gheorgheni, pe partea sudică a muntelui Szármány. Întemeierea localităţii datează cândva între secolele XII-XIII. Denumirea şi-a căpătat probabil din numele original al muntelui: Szár (-hegy). Existenţa localităţii este în strânsă legătură cu istoria familiei Lázár.
Spre deosebire de o cetate, care înseamnă edificiu întărit printr-un sistem de fortificaţii care deserveşte scopuri administrative şi militare, castelul e perceput ca o clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri şi cu creneluri, înconjurată de ziduri şi de şanţuri, care servea ca locuinţă seniorilor feudali. Ca în majoritatea cazurilor a castelelor în Transilvania sau Europa, clădirea predecesoare castelului a fost un aşa-numit donjon sau turn de locuinţă. Turnul de locuinţă din castelul Lázár datează din anul 1450.
Castelul Lázár, situată aproape de centrul satului Lăzarea, este unul dintre cele mai frumoase exemple a arhitecturii renascentiste din Transilvania. Castelul cu creneluri totodată a fost una dintre cele mai atractive reşedinţe nobiliare din secolul al XVII-lea din Transilvania.În holul cu boltă în ogivă există inscripţii cu litere gotice din anul 1532.  Zidul de incintă este dotată cu patru bastioane. Intrarea în curtea castelului se face prin turnul de poartă pe latura sudică.

cheilr-bicazuluiî

Cheile Bicazului

Cheile s-au format prin erodarea calcarelor mezozoice mai puţin dure. Asocierea tipurilor de roci diferit colorate şi variate ca formă şi alcătuire, întâlnite pe traseul Bicazu Ardelean – Lacu Roşu, face ca imensa despicătură a văii Bicazului să constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpaţi. Cheile sunt străjuite de culmile: Ucigaşul, Piatra Altarului (Turnul Bardosului), Suhard. Pe unele stânci există trasee pentru practicarea alpinismului. În zonă se pot admira şi alte obiective turistice atractive: Lacul Roşu, Cheile Şugăului, Cheile Lapoşului, Cheile Cupaşului, Peştera Munticelu.

Regiunea Lacu Roşu-Cheile Bicazului oferă una dintre cele mai importante terenuri de căţărare pe stâncă. Stâncile sunt formate din calcar, iar în urma eroziunii şi a mişcărilor tectonice s-au format crăpături şi scorburi, astfel zona a devenit perfectă pentru căţărarea pe stâncă.

lacul-rosu

Lacul Roşu (Ghilcoş)

Lacul Roşu (Ghilcoş) este unul dintre cele mai renumite lacuri al Ţinutului Secuiesc şi este situat la altitudinea de 938 m în partea centală al munţiilor Hăşmaş. Lacul se află la 26 km de municipiul Gheorgheni, pe drumul naţional 12/C în staţiunea cu aceiaşi nume.
Lacul s-a format în vara anului 1837 sau 1838 când grohotişul acumulat pe versantul nordvestic al masivului Ghilcoş s-a alunecat creând un baraj natural împiedicând scurgerea pâraielor din vale. Vraja deosebită a Lacului Roşu (Ghilcoş) este amplificată de mulţimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioară care ies din apă, străpungând imaginea Suhardului Mic reflectat în oglinda lacului.
În jurul formării lacului s-au născut mai multe legende. În urma călătoriilor lui Orbán Balázs a scris mai multe legende, dar nu menţionează nici un mit despre Lacul Roşu. Prima dată Urmánczy Nándor scrie despre legenda Lacului Roşu în descrierea unei călătorii, în care descrie povestea unui secui bătrân.
07-dealul-melcului

Dealul Melcului, Corund

Reducerea poate fi solicitată cu: Card turistic Sovidek-Hegyalja
Reducerea este valabilă pentru: bilet intrare
Utilizabil în intervalul de timp: pe parcursul întregii program
Limit de utilizare: utilizarea nelimitată

Rezervaţie naturală geologică, cea mai mare ocurenţă de aragonit din ţară. Fostă carieră, în zilele noastre se poate urmări depunerea aragonitei din izvorul unicat în Europa, deoarece izvorul este în acelaşi timp feruginos, sărat, calcaros, cu gaze naturale, hidrogencarbonaţi, CO2. Privelişte frumoasă, la 100 m de drumul 13A. Rangerii custodiei oferă ghidaj în sezon.

sovata-lacul-ursu

Lacul Ursu, Sovata

Lacul Ursu din statiunea Sovata, este cel mai mare lac heliotermic din lume, unic in Europa.
Lacul Ursu s-a format in perioada 1875-1880, in urma prabusirilor si alunecarilor de teren care au blocat paraiele Toplita si Auriu, are 46.000 mp, o adancime de 18 m, iar apa acestuia este recomandata pentru tratarea afectiunilor ginecologice, ale aparatului locomotor, afectiunilor cardiovasculare, digestive si endocrine, precum si pentru tratarea starilor posttraumatice. Dupa folosire, namolul pentru impachetari este aruncat inapoi in lac, pentru ca, astfel, in scurt timp, isi reface proprietatile. Medicii spun ca, din cercetari, reiese ca mai exista resurse de namol pentru inca 70 de ani.

Temperatura inregistreaza vara un salt pana la 32-34 grade Celsius la o adancime intre 1,5 si 2,5 m, iar de la 5-6 m, temperatura se pastreaza de 21-26 grade Celsius tot timpul anului. Primul document care aminteste de Sovata ca loc de cura este o scrisoare din anul 1597 a lui Mihail Kornis, prin care acesta pune in evidenta efectele terapeutice ale apei sarate.

Piatra Likaskő

Cheile Vârghişului Vârghiş

Este una dintre cele mai frumoase zone din judeţ, plină de rarităţi ale naturii, fiind vorba de un pejsaj carstic, cu pereţi de stâncă. În strâmtoare există mai mult de o sută de peşteri a căror localizare şi descriere a fost începută de către Orbán Balázs, şi finalizată de către geologul Dénes István.

Cu o rezervaţie naturală de 810 hectare a fost inclusă în reţeaua ecologică Natura 2000. Custodele ariei naturale protejate este Asociaţia Lumea Pierdută din Baraolt.

Harghita Mădăraş Vlăhita

Harghita Mădăraş

Munţii Harghita Mădăraş face parte din punct de vedere geologic din lanţul vulcanic neogen al munţilor Călimani-Gurghiu- Harghita, cu un relief constituit în cea mai mare parte din roci andezitice (curgeri de lavă şi piroclastite), care se află la o altitudine cuprinsă între 1.500 şi 1.800 m.  Vârful cel mai înalt fiind Vârful Mădăraş (1801 m), se numeşte şi Muntele Sfânt al Secuilor. De pe vârf avem o privelişte extraordinară asupra lanţului: în vreme frumoasă putem vedea aproape toată depresiunea transilvanică, Platoul Harghita, Blatul Libanului, Munţii Gurghiu, Munţii Gheorgheni, Munţii Făgăraş. Arealul Harghita Mădăraş a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversităţii şi menţinerii într-o stare de conservare favorabilă a florei şi faunei sălbatice, precum şi a habitatelor de interes comunitar din Munţii Harghita. Este şi un domeniu schiabil popular, pârtiile din zonă (4,5 km) sunt la cca. 1500 şi 1760 m, sezonul de schi începe în decembrie şi poate dura până în mijlocul lunii aprilie, în această perioadă cu siguranţă există zăpadă pe pârtii, desigur asta depinde şi de vreme. Traseu spre Harghita Mădăraş se porneşte din Vlăhiţa pe un drum forestier (cam 10 km), este accesibil cu maşina pâna la cabane, de unde numai cu o plimbare plăcută se poate ajunge la vârf. Puteţi solicita şi transport cu căruţă condusă de tractor.  În timpul iernii este recomandat folosirea lanţurilor!

Powered by themekiller.com